Din 13 septembrie, în fiecare luni, de la ora 21:50, Digi World va difuza sezonul cu numărul 5 al producției Lunea la Muzeu. În această serie, echipa Digi World va aduce în prim-plan unul dintre cele mai valoroase muzee bucureștene: Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

Producția vizează crearea de repere culturale în societatea românească, iar exponatele prezentate spun istorii, invocă o gamă mare de idei și emoții și oferă comunității o scară de valori a moștenirii colective. În cadrul Muzeului Național de Istorie a României, echipa Digi World a explorat trei zone esențiale ale instituției culturale: Tezaurul istoric, Lapidarium-ul și expoziția temporară Fragment. experiența restaurării.

Una dintre piesele de bază ale muzeului este reproducerea, la scară naturală, a Columnei lui Traian. O cronică în imagini a războaielor daco-romane, columna este un simbol pentru începuturile istoriei românilor. Reproducerea integrală a Columnei lui Traian pe care o adăpostește MNIR a fost realizată de meșteri de la Vatican în anii ‘30 ai secolului trecut. Lucrările fiind întârziate din pricina celui de-Al Doilea Război Mondial, copia monumentului a ajuns la Bucureşti de-abia în anul 1967. Atunci a fost expusă la Muzeul de Istorie a Partidului Comunist Român (astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român), pentru ca mai apoi, din 1972, să fie reamplasată în cadrul noului Muzeu de Istorie a Republicii Socialiste România (astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României). Puțini știu însă că ideea de aducere în România a unei copii a Columnei lui Traian nu este din epoca anilor `30 ai secolului al XX-lea, ci este mai veche. Practic, prima personalitate care a spus că ar trebui să fie prezentă în București o astfel de reconstituire a fost Mihail Kogălniceanu, în Parlamentul României, în anul 1867. 

În Lapidarium-ul MNIR avem în expunere piese extrem de valoroase pentru istoria antichității, pentru istoria României de azi. Sunt monumente funerare, stele funerare, altare votive, un sarcofag care a fost descoperit la Romula, în anul 1836, de către banul Mihalache Ghica. Pentru noi, cercetătorii, sarcofagul Ghica reprezintă o surpriză foarte plăcută pentru că avem un sarcofag care este sculptat integral, care are o anumită poveste în istoria religiilor panteonului greco-roman. Este o raritate acest sarcofag în lumea sarcofagelor din provincia Dacia – a declarat Christina ȘTIRBULESCU, muzeograf MNIR.

Pe lângă piesele din expoziția permanentă, Digi World va explora și expoziția temporară Fragment – experiența restaurării. Va fi adusă în prim-plan munca mai puțin știută dintr-un muzeu, mai exact munca titanică a restauratorilor. Telespectatorii Digi World vor descoperi, așadar, cele 6 laboratoare ale secției de Restaurare din cadrul Muzeului Național de Istorie a României: restaurare textile, pictură, metale, carte, ceramică și lemn.

Seria „Lunea la muzeu” este o bine venită publicitate făcută culturii în general și muzeelor în special. Colaborarea cu muzeele în prezentarea colecțiilor sau obiectelor cu valoare artistică, istorică sau arheologică excepțională, în cazul Muzeului Național de Istorie a României, este un act de cultură benefic de popularizare a valorilor – a declarat Alexandru ARBUNESCU, muzeograf MNIR.

Muzeele reînvie istoria, iar Lunea la muzeu, din 13 septembrie, în fiecare luni, de la ora 21:50, reînvie pofta de a le vizita și de a le privi într-o nouă lumină!

Despre Digi World
Digi World este parte a grupului Digi | RCS & RDS. Grupul mai deține canalele Digi24, Digi Sport 1, 2, 3, 4, primul post TV Ultra HD din România, Digi 4K, televiziunile tematice Digi Life și Digi Animal World, cele de muzică, UTV, Music Channel, Hit Music, postul de filme (pay-tv), Film Now, și posturile de radio PROFM, Digi FM, Dance FM și Chill FM.televiziunile de muzică UTV, Music Channel, Hit Music și posturile de radio Pro FM, Digi FM, Dance FM și Chill FM.

Te-ar putea interesa si:

O femeie a câştigat un premiu de 1 milion de dolari la loto de două ori în 10 săptămâni

Veneţia a introdus taxa de intrare de 5 euro, în faţa turismului excesiv

Vânzarea secolului pentru un tablou misterios al lui Klimt? „Nimeni nu se aștepta ca o pictură de...