Rădăcina de brusture poate fi ușor confundată cu cea de mătrăgună, ne avertizează specialiștii. În vreme ce brusturele este glorificat pentru proprietățile sale vindecătoare, mătrăguna poate fi extrem de toxică. Acesta este motivul pentru care trebuie să fim precauți când vine vorba de culesul acestei plante medicinale.
Brusturele sau scaiul oii, cum i se mai spune în limbaj popular, are un ciclu de dezvoltare de doi ani. În primul an își dezvoltă rețeaua de flori și rădăcini, pentru ca în următorul an să înflorească și să producă fructul. După care moare. Acest ciclu lung de creștere face ca momentul recoltării rădăcinilor să fie extrem de important.
Brusturele se adună în special primăvara, câteva zile până îi dă bobocul. E bine ca rădăcina să fie recoltată în al doilea an pentru că atunci ea acumulează maximum de substanțe active.
Rizomul conține cea mai mare cantitate de antioxidanți. În Japonia, rădăcina similară brusturelui este consumată ca aliment, datorită conținutului de zaharuri.
Ajută la scăderea colesterolului, are rol în reglarea glicemiei, are substanțe antibacteriene și multe substanțe care ajută la eliminarea acidului uric.
Pentru consum, luăm o lingură de rădăcină de brusture tăiată, o acoperim cu 100-150 de ml de apă rece. O lăsăm câteva ore, apoi strecurăm. Păstrăm și maceratul și planta. Planta o punem la fiert în 100-150 de ml de apă. Dăm câteva clocote, mai lăsăm încă 5 sau 10 minute acoperit, strecurăm și putem bea.
Seria de mini-documentare „Vraci, rețete și secrete” – producție proprie Digi Life Romania – ne introduce în lumea miraculoasă a plantelor medicinale. În fiecare weekend, de la 21:55.
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO Marion Cotillard și Juliette Binoche, printre actrițele din Franța care și-au tăiat din păr...
- Săptămâna Modei de la Paris: O braziliancă a fost jefuită de bijuterii de 3 milioane de euro
- Bujorul, declarat Floare Naţională a României
