"A te gândi la un arbore acvatic este ca şi cum te-ai gândi la un personaj dintr-o poveste fantastică" - aşa se referă Fundaţia Mondială a Naturii (WWF) la mangrove, aceste păduri unice care trăiesc în ape sărate şi care găzduiesc o amplă biodiversitate, dar care luptă împotriva unui rău din afară: gunoaiele.
Din acest motiv, în 2022, Reprezentanţa Uniunii Europene în Ecuador a ales anul trecut plaja şi mlaştina cu mangrove din San Jose, din provincia Manabi, pentru o campanie de curăţare şi conştientizare cu privire la problemele pe care gunoaiele şi, mai ales, plasticul le reprezintă pentru acest ecosistem, scrie EFE, citată de Agerpres.
Schimbări climatice
Mangrovele joacă un rol fundamental în conservarea diferitelor specii de plante şi animale (dintre care multe sunt pe cale de dispariţie) şi ajută la stoparea eroziunii solului, ancorându-l şi împiedicând acumularea sedimentelor pe plaje.
Acestea produc o cantitate mare de materie organică, reţin sedimentele, deşeurile şi substanţele toxice care se varsă în mare şi filtrează apele care alimentează pânza freatică.
Mangrovele atenuează schimbările climatice prin absorbţia gazelor cu efect de seră, stabilizează clima locală şi oferă resurse pentru comunităţi.
Mangrovele sunt capabile să stocheze de trei până la patru ori mai mult carbon decât pădurile terestre. Din acest motiv, reîmpădurirea mangrovelor este esenţială pentru reducerea cauzelor efectului de seră şi menţinerea echilibrului global de CO2.
Şi, în ciuda importanţei lor evidente, mangrovele sunt afectate de poluare, turismul de masă, încălzirea globală şi supraexploatarea resurselor.
"Avem o singură planetă şi trebuie să încercăm să facem tot posibilul pentru ca toate ecosistemele şi ecosistemele marine care acoperă 70% din pământ să fie protejate. Ele ne ajută să supravieţuim, este atât de simplu şi atât de tragic'', declara pentru EFE Luis Gomez Orodea, coordonatorul general al Agenţiei Spaniole pentru Cooperare Internaţională.
Proiecte de sprijinire a comunităţilor locale
Inginio Castillo, lider comunitar din Ecuador, şi-a dedicat viaţa protejării, conservării şi reîmpăduririi mangrovelor din provincia Esmeraldas.
Când era foarte tânăr, ştia că mangrovele sunt necesare pentru traiul comunităţii şi de aceea a devenit inginer de mediu pentru a proteja mangrovele din San Lorenzo.
"Vedem pădurea de mangrove ca pe ceva integral, iar pe noi, ca făcând parte din ea. Pentru noi, a vorbi despre mangrove înseamnă a vorbi despre propriile noastre vieţi", spune Inginio. "Şansa de a avea mangrove înseamnă dreptul la muncă, dreptul la viaţă, dreptul de a fi într-un loc care, fără a depinde de o decizie a statului sau a actualului conducător, ne permite să ne întreţinem", adaugă el.
Ca parte a Proiectului Binaţional, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU (FAO) sprijină comunităţile de afro-descendenţi şi indigene Awa, care trăiesc de ambele părţi ale graniţei Columbia-Ecuador, pentru a desfăşura activităţi de adaptare la schimbările climatice.
Cu toate acestea, poluarea şi efectele crizei climatice fac dificilă protejarea mangrovelor. Mormanele de gunoaie din mediul urban poluează apele teritoriului.
Salado Estuary, Ecuador. Profimedia
"Întotdeauna le spun oamenilor că acest lucru este mult mai rău decât a fi în deşert. În deşert ştii că nu ai apă. Aici, existând apă, de fapt nu ai apă. Aşa că a te afla într-o pădure de mangrove este complicat, a face reîmpădurire în mangrove este complicat", spune Inginio. Dar această muncă este esenţială.
Conservarea ecosistemului de mangrove ajută la atenuarea efectelor schimbărilor climatice în comunităţi, deoarece le păstrează resursele alimentare şi serveşte ca o barieră naturală împotriva furtunilor ciclonice.
Din 2020, comunităţile au contribuit la reîmpădurirea a 400 de hectare de mangrove. Conservarea mediului înconjurător merge mână în mână cu protejarea comunităţilor, spune Inginio.
"Protejarea comunităţilor, menţinerea contactului cu oamenii, instruirea oamenilor în tot ceea ce are de-a face cu protecţia mangrovelor înseamnă protejarea ecosistemului de mangrove în sine", spune acest inginer.
Ecuadorul are 162.000 de hectare de păduri de mangrove în conservare
FAO sprijină conservarea a circa 15.000 de hectare de mangrove în scopul reducerii vulnerabilităţilor climatice şi a implicării comunităţilor în protejarea ecosistemelor de care depind.
Pădurile de mangrove, care reprezintă mai puţin de 1% din pădurile tropicale la nivel mondial, adăpostesc un număr mare de specii şi oferă oportunităţi importante pentru dezvoltarea economiilor locale, care recoltează crabi şi scoici.
Din anii 1970, Ecuadorul, ale cărui mangrove sunt protejate prin Constituţie începând din 2008, a pierdut aproape un sfert din suprafaţa totală de mangrove, potrivit statisticilor Ministerului Mediului şi Apelor. Majoritatea pierderilor sunt o consecinţă a extinderii necontrolate a zonelor urbane şi a fermelor de creveţi, care reprezintă un element important din exporturile Ecuadorului.
În prezent, Ecuadorul are 162.000 de hectare de păduri de mangrove în conservare la nivel naţional.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGI, principala destinație a portărilor mobile din România în 2025
- Cele 3 vitamine esențiale pe care trebuie să le iei iarna. Medicii spun că fac diferența în sezonul...
- Trucul ieftin care topește gheața din curte în câteva minute. Nu folosi sare!
