Digi World a pregătit ediții speciale lunare ale emisiunii Digipedia-Știință astfel, jurnalistul de știință Alexandru Mironov îl va avea drept coprezentator permanent pe dr. Bogdan Ivănescu, în premieră, după 12 ani de emisie. Cea de-a doua ediție specială va fi difuzată pe 1 aprilie, de la ora 21:00, pe Digi World, iar invitatul acestora va fi renumitul Dorin-Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic.
Talk-show-ul moderat cu energie, cunoaştere şi curiozitate de către cel mai cunoscut şi mai important popularizator de ştiinţă român, Alexandru Mironov, trece prin schimbări importante, iar începând cu data de 25 martie, în fiecare lună, Digipedia se îmbogăţeşte cu o ediţie specială.
Vă invităm să descoperiți interviul realizat cu Dorin-Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român care a contribuit la crearea brandului de țară al României, dar și la demonstrarea faptului că niciodată nu visăm prea mult atunci când dorim să atingem „imposibilul”. Drept dovadă că nu există limite, în afara celor autoimpuse, Dumitru Prunariu ne spune cum arată cosmosul prin ochii săi, ce l-a determinat să aleagă un domeniu mai puțin accesibil omului de rând, cum arată viitorul cosmonauticii românești, al turismului cosmic și nu numai.
- Vi s-a spus vreodată că visați prea mult, în special în perioada copilăriei?
Nu, pentru că eram destul de introvertit și visam pentru mine, fără să dau prea multe de înțeles celor din jur.
- Cum percepeți această lume aflată dincolo de ecrane, o lume în care teleportarea virtuală a devenit posibilă cam în orice spațiu, mediu, fără vreo pregătire specială?
Probabil vă referiți la zborul în cosmos al unor neprofesioniști, al unor oameni cu minimă pregătire de exploatare a unei nave cosmice. Turismul cosmic se va dezvolta neîndoielnic. Deocamdată, astfel de zboruri se fac mai mult demonstrativ, pentru a arăta lumii că se poate și să atragă tot mai mulți plătitori cu buzunarele pline pentru călătorii cosmice. Cosmosul, însă, este și va rămâne un mediu plin de riscuri, altele decât întâlnești normal pe pământ. Desigur, cine zboară ca profesionist le cunoaște și își asumă. Turiștii le cunosc în bună parte, le sunt prezentate în culori mai roz, dar nu stăpânesc toate mijloacele de a le face față. Ca și în zborurile cu avionul, aparatul de zbor va trebui să fie condus de profesioniști care să confere siguranță cât mai mare unui zbor turistic și să știe cum să gestioneze unele situații speciale care pot apărea. Cât despre o adevărată teleportare, deocamdată o întâlnim în Star Trek, dar până la ea mai sunt decenii întregi, dacă nu, chiar secole.
- Anul acesta se împlinesc 41 de ani de când ați zburat în spațiu. Ce v-a determinat să deveniți astronaut, în ciuda riscurilor care au implicat această decizie?
Dragostea pentru zborul de orice fel și curiozitatea.
- Cum arată Cosmosul în ochii lui Dumitru Prunariu?
Un spațiu infinit, vid, plin de energii și materii ascunse și nu în mică parte cunoscute; un spațiu în care dacă ajungi îți dă șansa să înțelegi mult mai bine semnificația Terrei pe care trăim, care, în final, este un punct într-un sistem universal foarte complex, un punct vulnerabil care poate evolua neprevăzut la scara vârstei ei. Față de evoluția și problemele majore ale Terrei, vârsta noastră, a oamenilor, reprezintă un infinit mic, dar trebuie să fim atenți, căci putem face mult bine planetei și celorlalte ființe vii de pe ea sau putem face mult rău, vorbind chiar de un rău catastrofal. Cel mai greu este să înțelegem acest lucru împreună cu adevăratele consecințe, pe termen lung, ale acțiunilor noastre.
- Cum arată viitorul cosmonauticii românești?
Încercăm să-l facem cât mai perceptibil pentru guvernanți și să-l dezvoltăm pozitiv. Implicațiile activităților cosmice sunt peste nivelul simplu înțeles al cercetării științifice, al dezvoltării de tehnologii, de contracte industriale. Activitățile cosmice reprezintă un vârf care integrează cercetarea, dezvoltarea tehnologică și industrială cu repercusiuni pozitive în multe alte domenii de activitate. Multe țări s-au dezvoltat tehnologic și industrial prin activități cosmice finanțate serios și care, ulterior, au adus avantaje și profituri incontestabile. Lucrurile nu se fac însă peste noapte, trebuie investiții, inclusiv în oameni, timp, lobby internațional, pentru că astăzi aproape totul este integrat global. Apoi putem aștepta și rezultate. Dacă mă raportez și la factorii de decizie care se schimbă o dată la câteva luni, care încep aproape de la zero de fiecare dată cu înțelegerea programelor, proiectelor și a măsurilor propuse, plus la birocrații rigizi care înțeleg virgula din hârtiile lor, dar nu înțeleg ansamblul și consecințele virgulelor lor, nu văd un viitor prea optimist pentru cosmonautica românească.
- Cu toții ne-am confruntat cu caracterul inevitabil al vieții și încercăm să ne pregătim pentru el, dar suntem curioși să aflăm cum s-a manifestat acesta în viața dumneavoastră înainte, respectiv după aventura în cosmos.
Care să fie oare „caracterul inevitabil al vieții”? Viața este frumoasă la orice vârstă, trebuie să o privești cu ochi pozitivi, să treci peste momente grele, chiar dacă îți lasă uneori răni permanente. Trebuie să fii OM normal, indiferent pe ce piedestal te pune societatea. E drept, trebuie să ai anumite calități și o stabilitate psihologică bine definită pentru a putea face aceste lucruri. Eu, personal, consider că le am.
- Dacă ați realiza un top 5 al celor mai mari frici pe care le-ați doborât, cum ar arăta?
Îmi cereți să fi avut cam multe frici. Poate că în diferite faze ale vieții am avut unele frici, dar odată trecute nu le-am mai contabilizat. La un moment dat, una dintre frici era legată de numărul 13. Avusesem o serie de incidente de-a lungul adolescenței legate de data de 13 a unor luni, ba o notă mică la școală, ba un accident cu bicicleta și altele și aveam deja rețineri legate de partea emoțională când se apropia ziua de 13. Totul s-a spart atunci când, fiind în pregătire pentru cosmos, a trebuit să sar de două ori cu parașuta fix într-o zi de 13, iar ambele salturi au fost reușite. De atunci nu am mai avut nicio reținere legată de cifra 13.
- Se spune că fiecare lucru se face la momentul potrivit. Există ceva ce a rămas nefăcut? Mai există acel „ceva” pentru care încă așteptați momentul potrivit?
Uf, multe am considerat în diferite perioade ale vieții că mai trebuie să fac, am trecut cumva pe lângă ele, apoi au apărut altele și le-am dat deoparte pe primele și tot așa. Poate că ar fi deja timpul să îmi scriu memoriile așa cum le-am trăit eu și nu cum le-au exploatat alții în diferite interviuri. Anul acesta depășesc al șaptelea deceniu de viață și deja destule lucruri nu se mai fac ca în tinerețe, chiar și memoria care, deși lucrează mai integrativ, nu mai are sprinteneala de acum 10, 20, 30 de ani.
- Te-ar putea interesa si:
- O noapte în mijlocul oceanului, înconjurat de rechini. Cum arată cazarea plutitoare pentru cei mai...
- Erupția vulcanului Etna dă peste cap vacanțele în Sicilia. Ce trebuie să facă turiștii care au...
- Pe Film Now, spectacolul cinematografic nu trece pe modul „vacanță” în august
