Oamenii de ştiinţă au legat diabetul zaharat de modificări funcţionale şi structurale din creier și au descoperit că unele complicaţii ale acestei boli au legătură cu schimbări la nivel cerebral.
Dacă o persoană a fost diagnosticată de mult timp cu diabet zaharat de tip 2 este cu atât mai probabil ca aceasta să experimenteze modificări în structura creierului, arată studiul cercetătorilor americani de la Michigan Medicine, transmite News.ro.
Oamenii de știință, care au analizat datele de la 51 de indieni americani Pima de vârstă mijlocie care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2, au folosit o serie de teste de memorie şi de limbaj dezvoltate de National Institute of Health, numite NIH Toolbox Cognitive Battery, precum şi scanări RMN, pentru a determina relaţia dintre diabet, cogniţie şi creier.
Imagistica cerebrală a sugerat că participanţii la studiu diagnosticați de mult timp cu diabet zaharat de tip 2 au prezentat grosime corticală medie şi volume de materie cenuşie mai mici, precum şi un volum crescut al hiperintensităţii materiei albe.
Rezultatele RMN, spun cercetătorii, indică efectele negative pe care diabetul de lungă durată le poate avea asupra sănătății creierului şi subliniază importanţa prevenirii diabetului zaharat de tip 2.
„Este pentru prima dată când alterările structurii creierului au fost asociate cu durata diabetului”, a declarat Evan Reynolds, doctor în ştiinţe, cercetător şi statistician principal pentru NeuroNetwork pentru terapii emrgente de la Michigan Medicine.
„Deşi nu am observat reducerea cogniţiei, prin intermediul NIH Toolbox, acest lucru ar putea să nu ofere o imagine completă. Faptul că am observat modificări negative în creierul propriu-zis oferă dovezi suficiente pentru a impune nevoia unui screening timpuriu în cazul tulburărilor cognitive la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, pentru a îmbunătăţi îngrijirea acestora şi calitatea vieţii”, a menţionat el.
Echipa a mai descoperit că, anumite complicaţii ale diabetului, precum boala cronică de rinichi şi afectarea nervilor şi a vaselor de sânge din inimă, sunt legate de modificările structurale ale creierului.
Concluzia este în concordanţă cu un alt studiu al echipei, care a constatat că în cazul complicaţiilor diabetului, acestea au crescut de 2,45 ori şansele de a dezvolta o tulburare cognitivă la persoanele cu vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani.
Cercetătorii au fost surprinşi de faptul că neuropatia, de care pot suferi până la 50% dintre persoanele cu diabet, nu a fost asociată cu funcţia cognitivă în cadrul studiului.
„Această cercetare este esenţială pentru înţelegerea modului în care diabetul afectează sănătatea creierului şi pune bazele pentru un studiu longitudinal mai amplu, care să abordeze modul în care persoanele cu diabet pot menţine un creier sănătos”, a declarat autorul principal Eva Feldman, doctor în medicină și în ştiinţe, profesor de neurologie la U-M Medical School şi director al NeuroNetwork pentru terapii emergente la Michigan Medicine.
Potrivit ei, indiferent care sunt mecanismele de bază, prevenirea acestor afecţiuni la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 este esenţială pentru menţinerea sănătăţii creierului.
„Educarea publicului cu privire la riscurile pe care diabetul le prezintă pentru păstrarea unui creier sănătos face parte din misiunea noastră”, a precizat ea.
- Te-ar putea interesa si:
- Fenomen astronomic spectaculos în Germania, confundat cu apariția unor OZN-uri. Explicația...
- Un restaurant din Italia, criticat după ce a solicitat un cost suplimentar pentru o pizza fără roșii
- De ce facem riduri pe măsură ce îmbătrânim? Explicația oferită de cercetători
