Catedrala Notre-Dame din Paris, devastată de un incendiu în 2019, va avea o nouă fleşă înainte de încheierea acestui an, iar monumentul va fi cel mai probabil redeschis în ultima parte a anului 2024, după Jocurile Olimpice de vară ce vor fi găzduite de capitala Franţei, informează AFP, potrivit Agerpres.ro.
"Şantierul avansează într-un ritm bun, ceea ce ne permite să fim încrezători într-o redeschidere spre sfârşitul anului 2024, conform obiectivului fixat de preşedintele Republicii în seara incendiului", a declarat ministrul francez al Culturii, Rima Abdul Malak.
Data de 8 decembrie 2024 a fost avansată în luna octombrie de noul rector al catedralei pariziene, monseniorul Olivier Ribadeau-Dumas, precum şi de generalul Jean-Louis Georgelin, care conduce acest stabiliment public şi este directorul şantierului de reconstrucţie.
Numeroşii turişti aşteptaţi în capitala Franţei pentru Jocurile Olimpice de la Paris, a căror ceremonie de deschidere va avea loc în iulie 2024, nu vor putea, deci, să viziteze această capodoperă a arhitecturii în stil gotic, care atrăgea 12 milioane de vizitatori în fiecare an înaintea incendiului.
Însă noua sa fleşă, identică cu precedenta, concepută de arhitectul din secolul al XIX-lea Eugene Viollet-Le-Duc şi care s-a prăbuşit în timpul incendiului din 15 aprilie 2019, "ar trebui să se înalţe din nou pe cerul Parisului până la sfârşitul anului 2023", au anunţat administratorii acestei clădiri de interes public.
Noua fleşă va fi construită pentru a fi identică cu cea care atingea o înălţime de 96 de metri în raport cu solul, cu materiale originale, lemn de stejar pentru structură (500 de tone) şi plumb pentru acoperiş şi ornamente (250 de tone).
Plumb
Plumbul, un material care a îngreunat lucrările pe şantier la începuturile sale din motive sanitare, îi îngrijorează pe profesioniştii din sectorul artei şi patrimoniului, în contextul în care şi Uniunea Europeană intenţionează să îi limiteze utilizarea.
Chestionată pe marginea acestui subiect, miercuri, în Adunarea Naţională, de un grup de lucru constituit pentru a monitoriza acţiunile de conservare şi de restaurare de la Notre-Dame, Rima Abdul Malak a dorit să liniştească spiritele şi a spus că Franţa se află deja "în plină discuţie" cu Comisia Europeană şi "a redactat un argumentar despre importanţa plumbului în meseriile asociate patrimoniului, care îşi urmează cursul".
"Şantierul respectă reglementarea franceză, care este una dintre cele mai exigente la scară europeană privind plumbul", a transmis biroul de presă al ministrului francez al Culturii.
Ridicarea fleşei urmează să înceapă pe şantier imediat după ce cele patru mari arce din piatră, care constituie bolta crucii transeptului, considerată "inima" catedrale, vor fi reconstruite.
"Lucrările pregătitoare au început în această săptămână", au dezvăluit administratorii catedralei. Au fost deja instalate patru jumătăţi de arc din lemn, iar pietrele necesare, tăiate în atelier, au fost transportate pe cale fluvială.
O schelă înzestrată cu o podea a fost instalată la înălţimea de 26 de metri. Odată ce bolta va fi finalizată şi soclul fleşei va fi montat, construcţia va fi ridicată progresiv şi va culmina la 100 de metri înălţime în faza sa finală.
"Nu este un muzeu"
În ceea ce priveşte interiorul, curăţarea şi restaurarea pereţilor cu suprafaţa de 42.000 de metri pătraţi au fost încheiate, precum şi cele ale decorurilor (picturi murale, feronerie, dulgherie, vitralii, sculpturi) ce au fost scutite de flăcări în transeptul sudic.
O mare hală provizorie a fost instalată în faţa faţadei de la Notre-Dame, unde mai mulţi sculptori lucrează la restaurarea sau înlocuirea statuilor avariate.
Referitor la mobilierul liturgic, care trebuie să fie reînnoit, Dieceza din Paris, care îl finanţează, a înfiinţat "un comitet artistic". Cinci artişti-designeri trebuie să îi prezinte un proiect "coerent" pentru acest mobilier. Câştigătorul va fi cunoscut în vara acestui an.
Contactat de revista La Fabrique de Notre-Dame, publicată de acest stabiliment public, Arhiepiscopul de Paris, monseniorul Laurent Ulrich, a spus că îşi doreşte "un parcurs pedagogic şi spiritual" care să nu fie "echivalentul unui muzeu", ci care să exprime "ceva din misterul omului şi din misterul lui Dumnezeu".
Experţii în patrimoniu şi-au dat aprobarea pentru o axă centrală epurată şi pentru prezenţa artei contemporane. Ei s-au opus însă pentru băncile echipate cu spaţii pentru lumânări, o soluţie îndepărtată şi de monseniorul Laurent Ulrich, care s-a pronunţat în favoarea scaunelor.
Spaţiile adiacente catedralei Notre-Dame, a căror reamenajare se află în responsabilitatea Primăriei din Paris, vor deveni mai aerisite şi mai verzi, graţie lucrărilor ce vor fi efectuate de un colectiv de specialişti selecţionaţi în iunie, din care face parte şi expertul belgian în peisagistică Bas Smets.
- Te-ar putea interesa si:
- Zona de risc: Anatomia fobiilor - când știința înfruntă frica
- O femeie din Germania a născut cvintupleţi într-un spital din Berlin. „O raritate medicală”
- Un francez a găsit în grădina casei lingouri şi monede de aur în valoare de 700.000 de euro
