Lumea artei a înregistrat în 2025 unele dintre cele mai spectaculoase furturi. Ştirea care a înfuriat România a fost că patru artefacte din patrimoniul naţional au fost furate de la Muzeul Drents din Ţările de Jos. Era vorba de Coiful din aur de la Coţefeneşti şi de trei bărţări dacice. Acestea fuseseră împrumutate de MNIR pentru expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. Obiectele nu au fost găsite. Spre finalul anului, o altă spargere a avut loc în cel mai vizitat muzeu din lume, Luvru. Bijuterii în voaloare de peste 100 de milioane de dolari au fost sustrase în mai puţin de patru minute.
Piese de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României, furate din Muzeul Drents
Anul 2025 începea cu o ştire şocantă pentru România. Patru artefacte din aur, parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, au fost furate din Muzeul Drents din oraşul Assen.
Deşi anchetatorii sunt îngrijoraţi că aceste comori de neînlocuit vor fi topite, ei au anunţat în august că piesele sunt probabil încă intacte şi recuperabile.
În 25 ianuarie 2025, patru capodopere arheologice din România au fost furate din Muzeul Drents din Assen. Jaful a avut un detaliu spectaculos: s-au folosit explozibili. Trei bărbaţi au pătruns în Muzeul Drents din Assen în doar trei minute. Piesele furate au fost Coiful de aur de la Coţofeneşti (descoperit în 1928, este realizată din aur masiv, cântăreşte aproximativ 770 de grame şi este aproape intact, cu excepţia calotei, partea care acoperă bolta craniană) şi trei brăţări realizate din acelaşi metal, care făceau parte dintr-o expoziţie de peste 50 de piese dedicate vechiului regat al Daciei. În jurul orei 3:45 dimineaţa, a avut loc o explozie puternică. Unda de şoc a spart geamurile mai multor ferestre, iar clădirile din jur au fost, de asemenea, avariate, relatează News.ro.
Potrivit poliţiei, care a susţinut o conferinţă de presă în dimineaţa următoare, „au fost implicate mai multe persoane, iar furtul a fost bine planificat”. Din România, Ernest Oberlander-Tarnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, şi-a exprimat speranţa că obiectele vor fi returnate. „Este singura mea speranţă. Sunt atât de importante încât este imposibil să fie vândute”.
Poliţia olandeză a făcut tot posibilul pentru a recupera comorile româneşti. La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Au încercat chiar să-l interogheze pe cel mai tânăr dintre infractori. Coiful şi brăţările rămân de negăsit.
În urma furtului obiectelor de patrimoniu valoroase de la Muzeul Drents, directorul de atunci al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele, a fost demis, ministrul Natalia Intotero considerând că acesta nu a gestionat corect lucrurile. Managerul a acuzat faptul că securitatea expoziţiei „Dacia - Empire of Silver and Gold” nu a funcţionat corespunzător. În schimb, directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a spus că instituţia olandeză a respectat cerinţele de securitate, aşa cum a fost convenit contractual cu asigurătorul.
Deşi valoarea culturală a obiectelor este „inestimabilă”, Coiful are o valoare estimată la 4,3 milioane de euro (4,9 milioane de dolari), iar cele trei brăţări furate au fiecare o valoare estimată la 500.000 de euro (568.000 de dolari). România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents.
Hoţii au furat bijuterii în valoare de 102 milioane de dolari din Muzeul Luvru
Şocantul jaf de 102 milioane de dolari de la Muzeul Luvru ar putea fi chiar ştirea deceniului în domeniul muzeelor. Lumea a privit cu groază şi uimire videoclipurile care au devenit virale, în care apăreau hoţi mascaţi care au pătruns în cel mai vizitat muzeu din lume în plină zi, duminică, 19 octombrie. Au fost furate în total opt bijuterii ale coroanei franceze, iar o tiară împodobită cu pietre preţioase a fost scăpată şi deteriorată în graba de a fugi.
Din fericire pentru anchetatori, la faţa locului a fost găsit ADN, iar patru suspecţi au fost acuzaţi de furt. În încercarea de a-şi salva reputaţia în contextul unei atenţii crescânde, Luvrul a anunţat şi un plan general de 80 de milioane de euro (92 de milioane de dolari) pentru îmbunătăţirea securităţii.
O bandă de hoţi a apărut în jurul orei 9:30 dimineaţa, imediat după deschiderea muzeului, folosind o platformă mecanică montată pe un vehicul pentru a ajunge la Galerie d'Apollon, uimitoarea galerie cu vedere la Sena. Doi dintre ei au spart o fereastră de la primul etaj folosind unelte electrice (o mişcare îndrăzneaţă), au ameninţat paznicii, au spart două vitrine şi, în mai puţin de patru minute, au dispărut.
Presa franceză a dezvăluit că una din trei camere din zonă nu avea camere de supraveghere, iar pentru a înrăutăţi lucrurile, sistemul local de alarmă era defect. Alarmele principale s-au declanşat totuşi, iar personalul a urmat protocolul, evacuând vizitatorii şi chemând forţele de securitate.
În total, au fost furate opt piese - inclusiv diademe, coliere, cercei şi broşe - toate comori regale din secolul al XIX-lea care au aparţinut odinioară familiei regale franceze şi conducătorilor imperiali. Printre cele mai importante se numără:
O tiară şi o broşă ale împărătesei Eugénie (soţia lui Napoleon al III-lea)
Un colier şi cercei cu smaralde ale împărătesei Marie Louise
Un set de safire purtat odinioară de regina Marie-Amélie şi regina Hortense
O broşă relicvar, împodobită cu diamante şi pietre preţioase
Anchetatorii au găsit mai târziu coroana împărătesei Eugénie deteriorată de-a lungul traseului de fugă - aparent căzută în timpul fugii cu scuterul.
Oficialii francezi numesc acest incident „un atac asupra istoriei noastre”. Un senator a declarat chiar că „este greu de înţeles cum s-a putut întâmpla atât de uşor”.
Bijuteriile dispărute au fost înregistrate în baza de date a Interpolului dedicată operelor de artă furate, iar căutarea continuă, deoarece acestea nu au fost încă recuperate de autorităţi. În urma jafului, Luvrul a transferat restul bijuteriilor sale cele mai preţioase la Banca Franţei, pentru a fi păstrate în siguranţă.
Aur preţios furat din Muzeul de Istorie Naturală din Paris
De asemenea, cu o lună înainte de jaful de la Luvru, Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris a fost spart, fiind furate mai multe obiecte în valoare de aproximativ 600.000 de euro (711.000 de dolari). Potrivit relatărilor, hoţii au pătruns în muzeu în dimineaţa zilei de 16 septembrie, folosind o polizor unghiular şi un aparat de sudură, apoi au fugit cu mai multe obiecte valoroase din colecţia muzeului. Printre obiectele furate se aflau pepite din regiunea Ural din Rusia, donate de ţarul Nicolae I în 1833, precum şi piese descoperite în California în timpul goanei după aur. În total, au fost furate aproximativ 6 kg de aur nativ.
Nu este clar dacă sistemele de alarmă şi supraveghere ale muzeului, care fuseseră dezactivate în urma unui atac cibernetic în luna iulie, erau operaţionale în momentul furtului.
Lucrări de Matisse, furate dintr-o bibliotecă din São Paulo
Doi bărbaţi înarmaţi au furat la începutul lunii decembrie opt gravuri ale pictorului francez Henri Matisse şi cinci ale pictorului brazilian Candido Portinari dintr-o bibliotecă din oraşul brazilian Sao Paulo care găzduia o expoziţie.
Doi bărbaţi au intrat în Biblioteca Mário de Andrade în timpul programului de vizitare şi au imobilizat un agent de pază şi un cuplu de vârstnici înainte de a fugi spre staţia de metrou Anhangabaú din apropiere.
Printre lucrările furate se aflau pagini din „Jazz” de Matisse, o carte în ediţie limitată care conţine imagini derivate din celebrele sale decupaje din hârtie şi care prezintă reflecţiile scrise ale artistului francez despre artă şi viaţă.
Mai mult de 1.000 de obiecte au fost furate din colecţia Muzeului Oakland
Cu doar câteva zile înainte de jaful de la Luvru, pe cealaltă parte a Atlanticului, mai mult de 1.000 de obiecte au fost furate din colecţia Muzeului Oakland din California (OMCA). În 15 octombrie, în jurul orei 3:30 dimineaţa, un hoţ sau mai mulţi au pătruns în depozitul muzeului, sustrăgând mai multe obiecte. Printre acestea se aflau şase coşuri ale nativilor americani, mai multe obiecte din secolul al XIX-lea decorate cu gravuri în os, o serie de dagherotipuri, bijuterii moderniste din metal şi suveniruri istorice, inclusiv insigne politice, panglici de premii şi jetoane suvenir. Au fost furate şi laptopuri şi aparate foto.
Este pentru a treia oară în ultimii 15 ani când OMCA este victima unui jaf. Două furturi de mare amploare au fost comise în 2012 şi 2013 de Andre Taray Franklin, care a fost în cele din urmă condamnat la patru ani de închisoare.
- Te-ar putea interesa si:
- Solidaritate fără frontiere - peste 700 de angajați din 4 țări, la prima ediție europeană „DIGI...
- Fructele care ar putea proteja pielea de efectele soarelui. Ce au descoperit cercetătorii...
- Grupul DIGI a contribuit cu peste 712 milioane de lei la bugetul de stat în primele 5 luni din 2026
