"Mona Lisa", una dintre cele mai faimoase şi mai studiate picturi din lume, are încă secrete de spus. Oamenii de ştiinţă au folosit recent raze X pentru a analiza structura chimică a unei mici suprafeţe din pictură, iar descoperirile sugerează că Leonardo da Vinci ar fi putut experimenta cu stilul său în timpul creării picturii.
Conform cercetărilor publicate miercuri în Journal of the American Chemical Society, vopseaua de ulei folosită de artistul renascentist italian în stratul de bază al lucrării are o compoziţie chimică distinctă de celelalte lucrări ale sale - şi chiar de cele realizate de faimoşii săi contemporani, relatează News.ro.
Prezenţa compusului chimic rar, numit "plumbonacrit", a confirmat o teorie de lungă durată a istoricilor de artă, conform căreia Leonardo ar fi folosit pulbere de oxid de plumb pentru a îngroşa şi usca straturile de vopsea ale "Giocondei".
Citește și: Tabloul „Mona Lisa”, vandalizat cu o prăjitură cu cremă
"A fost o persoană căreia îi plăcea să experimenteze, iar fiecare dintre picturile sale este complet diferită din punct de vedere tehnic", a declarat pentru Associated Press Victor Gonzalez, autorul principal al studiului şi chimist la CNRS din Franţa. Oamenii de ştiinţă de la CNRS, un organism de cercetare proeminent, au colaborat cu istorici de artă în cadrul proiectului. "În acest caz, este interesant să vedem că într-adevăr există o tehnică specifică pentru stratul de vopsea al Giocondei", a adăugat Gonzalez.
Cercetarea subliniază cât de incredibil a fost să se detecteze chiar şi plumbonacritul, având în vedere rămăşiţele sale minuscule: pata de vopsea era aproape invizibilă cu ochiul liber şi mai subţire decât un fir de păr. Oamenii de ştiinţă au examinat structura sa atomică folosind raze X produse de un sincrotron, o maşină care accelerează particule încărcate prin intermediul unor elemente magnetice până când acestea ating aproape viteza luminii.
Citește și: Ce cadouri inedite i-a trimis Emmanuel Macron reginei Elisabeta a II-a, cu ocazia Jubileului de Platină
Deşi rară, nu este prima dată când mineralul a fost detectat în operele vechilor maeştri. Gonzalez şi echipa sa au găsit o pictură de Rembrandt, sugerând că aceleaşi reţete de vopsea, sau unele foarte asemănătoare, au fost transmise de-a lungul secolelor.
"Sunt multe, multe alte lucruri de descoperit, cu siguranţă. Abia zgâriem suprafaţa", a declarat Gonzalez. "Ceea ce spunem noi este doar o cărămidă în plus în cunoaştere".
- Te-ar putea interesa si:
- Greșelile pe care le faci la masa de Paște și care îți afectează digestia. Îți pot strica complet...
- Ouă vopsite cu cafea și vin roșu. Metodele naturale care au cucerit internetul
- Cum să faci o omletă perfectă. Ingredientul care o face mai pufoasă și nu se mai rupe niciodată
