Temperaturile record, incendiile de vegetaţie şi umiditatea crescută transformă industria mondială a turismului, pe măsură ce iubitorii de vacanţă se chinuie să se adapteze la problemele provocate de schimbările climatice, transmite Bloomberg.
În acest context, un număr din ce în ce mai mari de turişti se uită dincolo de destinaţii tradiţionale, precum Grecia şi Portugalia, în favoarea unor "coolcations" (locuri răcoroase - n.r.), vizitând părţi ale lumii cu o climă mai blândă. Deja, aproape jumătate din consilierii pe turismul de lux de la Virtuoso spun că clienţii lor şi-a modificat planurile din cauza schimbărilor climatice.
Valurile de căldură din Europa au dus la închiderea unor locaţii turistice precum Acropola din Atena şi Turnul Eiffel din Paris în cursul acestei veri, iar regiunea ar urma să se confrunte cu evoluţii divergente din cauza impactului inegal al schimbărilor climatice. În timp ce regiunile costiere din nordul Europei ar urma să înregistreze o creştere cu 5% a cererii în timpul verii şi începutului toamnei, părţile din sud ar urma să piardă aproape 10% din turiştii estivali, arată un studiu al Comisiei Europene.
Un exemplu în acest sens este Copenhaga. În timp ce alte părţi ale Europei sunt zguduite de proteste împotriva supraturismului, capitala Danemarcei îi recompensează pe vizitatori pentru acţiunile prietenoase cu mediul. Programul CopenPay oferă excursii gratuite şi reduceri călătorilor care iau trenul în oraş şi stau mai mult timp, în încercarea de a reduce emisiile din transport, care au cel mai mare impact asupra mediului în cadrul industriei turismului.
Programul de trei miliarde de coroane (468 milioane de dolari) al autorităţilor din Copenhaga de a curăţa portul oraşului începe să dea roade şi băile sale publice au devenit virale pe social media. În luna iulie, oraşul şi-a deschis primele spaţii de înotat în ape deschise, un traseu de 450 de metri, delimitat cu frânghii şi balize, din port.
Pe lângă port, planul de management al oraşului Copenhaga a dus la înfiinţarea unei reţele de parcuri şi spaţii publice care reţin şi absorb apa de ploaie în timpul furtunilor. Aceste spaţii funcţionează ca hub-uri naturale de răcorire, deoarece apa şi vegetaţie contribuie la reducerea temperaturilor.
În ceea ce priveşte Parisul, vizitatorii au fost dezamăgiţi în iulie când autorităţile au hotârât să închidă Turnul Eiffel din cauza caniculei, iar temperaturile au trecut din nou de 40 de grade Celsius în luna august. Edilii capitalei Franţei au decis că combată valul de căldură prin înfiinţarea a peste 800 de insule răcoroase, parcuri, păduri, bazine de înot şi muzee, locuri de plimbare umbrite precum şi o aplicaţie interactivă, Extrema, care îi direcţionează pe utilizatori spre cel mai apropiat spaţiu răcoros.
De asemenea, în cel de al 20-lea arondisment au fost deschise o serie de spaţii de tip oaze, care includ arbori, fântâni cu apă şi foişoare umbrite, edilii intenţionând ca până în 2030 să înlocuiască aproximativ 60.000 de locuri de parcare cu arbori.
Însă cea mai răsunătoare modificare a fost permisiunea de a înota în Sena, pentru prima dată în ultimul secol, după o serie de modernizări cu o valoare de aproximativ 1,4 miliarde euro. Edilii Parisului au impus însă şi unele limite: cele trei locuri de îmbăiere în Sena sunt deschise numai în perioada 5 iulie - 31 august.
- Te-ar putea interesa si:
- Erupția vulcanului Etna dă peste cap vacanțele în Sicilia. Ce trebuie să facă turiștii care au...
- Pe Film Now, spectacolul cinematografic nu trece pe modul „vacanță” în august
- Televizorul ar putea fi mai rău pentru creier decât munca la calculator. Ce au descoperit...
