Croaţia inaugurează marţi, 26 iulie, un pod crucial ce va lega, la trei decenii după proclamarea independenţei, sudul litoralului său, inclusiv oraşul turistic medieval Dubrovnik, de restul ţării, ocolind o mică fâşie a coastei bosniace, relatează France Presse și Agerpres.
După destrămarea Iugoslaviei, la începutul anilor 1990, graniţele republicilor ei federale au devenit cele ale noilor state. Regiunea Dubrovnik, "perla Adriaticii", a fost astfel separată față de restul Croaţiei de ieşirea bosniacă la mare.
Pentru cei 90.000 de locuitori ai acestei zone şi pentru turişti, deschiderea "Podului Peljesac" înseamnă sfârşitul orelor de aşteptare la frontieră, mai ales în sezonul estival, pentru a intra în Bosnia, apoi pentru a ieşi zece kilometri mai departe.
"Devenim, în sfârşit, o parte integrantă a Croaţiei", şi-a exprimat bucuria Mario Radibratovic, un cultivator de crustacee din Peninsula Peljesac, legată acum de coastă printr-un pod hobanat, lung de 2,4 kilometri, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de la obţinerea independenţei în 1991.
Citește și: Clasamentul celor mai bune oraşe europene pentru gurmanzi. București, în top 10
Pentru locuitorii peninsulei pitoreşti, cunoscută şi pentru vinurile sale, plajele cu pietriş şi de asemenea populară printre surferi, aceasta înseamnă sfârşitul durerilor de cap cauzate de oprirea la graniţa cu Bosnia sau de feriboturile rare. În loc să aştepte ore întregi la frontieră, va fi suficientă acum traversarea în câteva minute a podului ce leagă localitatea Brijesta, din peninsulă, de Komarna, vizavi, şi a cărui deschidere va fi sărbătorită marţi seară cu mare pompă.
Croaţia inaugurează un pod ce va lega sudul litoralului său, inclusiv oraşul Dubrovnik, de restul ţării. / Foto: Profimedia
De ani de zile, Croaţia intenţiona să remedieze problema lungilor aşteptări la frontieră prin construirea unui pod în faţa oraşului bosniac Neum. Lucrările de construcţie au fost începute pentru prima dată în 2007, încetând apoi la scurt timp din lipsă de fonduri.
La patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană în 2013, ţara a obţinut de la bloc 357 milioane de euro pentru reluarea proiectului, adică 85% din costul estimat la 420 de milioane de euro inclusiv cu căi de acces. Lucrarea a fost relansată de această dată de un consorţiu chinez, "China Road and Bridge Corporation", care a livrat-o la termenul prevăzut.
La un moment dat, proiectul i-a înfuriat pe unii lideri bosniaci care se temeau că podul va împiedica intrarea navelor de tonaj mare în Golful Neum.
Citește și: O evadare arctică. Un bar din Praga oferă turiştilor care fug de caniculă un refugiu la -7 grade Celsius
Zagrebul a acceptat în cele din urmă să mărească înălţimea podului la 55 de metri, chiar dacă această modificare a crescut costul.
Podul va fi deschis în mijlocul sezonului turistic, în timp ce Croaţia, care a primit în 2019 aproape 20 de milioane de turişti, speră într-o revenire la cifrele din perioada pre-pandemică.
"Importanţa podului este enormă, nu numai din punct de vedere emoţional datorită conexiunii dintre teritoriul croat, ci şi pentru turism şi economie în general", a declarat recent ministrul croat al transporturilor, Oleg Butkovic.
- Te-ar putea interesa si:
- Cele mai mari jafuri de opere de artă în 2025. Artefactele româneşti din aur de la Muzeul Drents...
- 9 strategii mai bune decât rezoluțiile de Anul Nou. Cum să intri în 2026 fără presiune și fără...
- Anul recordurilor în artă. Operele care s-au vândut pe milioane de dolari în 2025
